Spitalul

-Tu erai ala care tragea de mine sa nu ating lumina?
M-am uitat incruntat la el si apoi mi-am amintit ochii celui care ma indeparta de locul in care voiam sa fiu.
-Ma tineai strans de mana si ma trageai inapoi de langa lumina!
am zis zapacit.

-Ce? Unde? am intrebat speriat.
Apoi m-am incolacit si am gemut:
-Capul! CAPUL! Va rog! Faceti zgomotul ala infernal sa inceteze! Va rog!

-Si uite cum se trezeste!
Am zis nemultumit.
Chiar trebuia sa tipe asa?Off!
-Iti trebuie o cafea cu sare omule!

Ii mangaiam in continuare capul, incercand sa-l calmez.
- Aaaa, ce lumina?

-Ingeri, pace, harpe!Chestii de astea!
Asta vazusem atunci, asta ii spuneam!Vazusem lumina si ma intorsesem, datorita lui Derek!
-Pentru mine era ca si cum m-ai fi tras de mana!
Se inrosise cumva sau erau din nou efectul medicamentelor?
-Se pare ca ai dreptate!Nu pentru ca nu as suporta asta...eee, ma rog si asta, dar Kay nu merita una ca asta!

-Da, da, am aprobat eu, desi nu stiam despre ce se vorbea.
Nu m-am putut abtine si am luat-o pe Eve in brate. Imi fusese dor de mutra ei draguta.

- Da, da, deci iti trebuie alta, nu? am zis izbucnind in ras.

-Nu stiu despre ce vorbesti, am bolborosit si am continuat sa o starng in brate, desi durerea de la cap nu-mi trecuse deloc.

Uau!Cate informatii pe metru patrat!
-Mersi!
Cred ca rosisem si eu acum!Ca simteam un foc in obraji ceva de speriat!

- Ai surzit, hani? am intrebat razand langa buzele lui.

-Intotdeauna sunt zapacit cand esti prin preajma mea, i-am raspuns si i-am dat drumul.
M-am trantit cu capul pe perna si am oftat.
Apoi ochii mi s-au facut mari si am rosit puternic.
-Chad, cand ti-a venit rau si aparatele alea idioate au luat-o razna, ai auzit cumva ce ti-am spus?

-Nu stiu, cred, sper ca da.. i`am zis lui Derek putin buimacita.

Se indepartase de mine ca sa nu aud pesemne!
Uita cine eram, dar nu aveam de gand sa protestez pentru asta!Lasa-i in pace,KGB!
-Ii sun acum!
Am luat telefonul de pe masa si am sunat.
-Partea in care spuneai ca ma iubesti?

off:eu lipsesc cam o jumatate de ora...ma introduceti si pe mine in discutile voastre=)

Am ramas uimit ca isi aducea aminte si m-am ascuns in spatele lui Eve.
-Au, Doamne! m-am plans. O sa ma cicaleasca toata viata cu asta, i-am soptit lui Eve.

- Cole, trebuie sa faci alegerea. Eu sau Chad?=))))))))))))

-Aud omule!
I-am zis in timp ce ma uitam la telefon in asteptarea unui dram de semnal ca sa ii sun pe ai mei.
-Aud si daca ai vorbi pe hol!

I-am aruncat o privire acuzatoare.
-Bun moment ti-ai gasit sa faci misto de mine, m-am plans.
Am scos limba la Chad, de dupa Eve.
Apoi mi-a venit o idee:
-Eve, daca ar fi sa mor cu adevarat, nu pentru cateva minute cum a facut Chad, ce ai face?

- M-as omori si eu, ti-am spus ca esti singurul motiv pentru care traiesc.

M-am incruntat.
-Dar eu nu vreau sa te omori doar pentru un dobitoc ca mine.

Fusesem atat de obosita ziua trecuta, incat dormisem tot timpul, chircita intr-un fotoliu,pana acum, cand eram mai odihnita ca niciodata. Am ridicat ochii si l-am vazut pe Derek.
-Am pierdut ceva important?

- As alege mai degraba moartea, decat sa plang restul vietii. Si daca esti un dobitoc, sa sti c a esti cel pe care-l iubesc.

Eram inca beat. Stiam in adancul sufletului ca trebuia sa neg, sa o cert.
Dar nu puteam gandi coerent.
Pur si simplu am luat-o in brate si i-am soptit la ureche, sa auda doar ea:
-Te iubesc!

-In sfarsit!
Am strigat multumit si am format numarul mamei.
Sa vezi acum discutii stanjenitoare!
-Hei mama!Am zis cat mai voios posibil, desi stiam ca ea avea sa ma cunoasca dintr-o mie.
-Hei, puiule!zise entuziasmata.Ce ai patit?
Nu puteam sa o mint, oricat as fi avut intentia!
-Am facut o intoxicatie si sunt la spital!I-am spus dorindu-mi sa nu fi deschis gura.
Aoleu, o ingrijoram si mai mult!
-Chad!Sa nu faci un pas afara din spital pana nu venim!Ramai acolo, puiule, ca venim in graba!imi zise cu glas ingrijorat.
-Bine, mama!Sunt aici cu colegii mei!Te ghidezi dupa camera in care se aud cele mai multe tipete!
Incercam sa o fac sa zambeasca dar dupa suspinul pe care il dadu la telefon, se vedea ca nu reusisem mai nimic.
-Mama sa nu plangi te rog!Am rugat-o intristat.
-Chad, nu imi cere sa fac asta pentru ca nu pot!Ramai acolo!Da-mi pe cineva la telefon!Cel mai matur din camera aia!Imi ceru.
-Imediat!Derek, vino putin!Mama vrea sa vorbeasca cu tine!Am zis rosu la fata.

off:vorbesc eu stai lin :-j

~Mama~
-Buna, Derek!rosti plangand.
-Fii atent ce iti zic!Cu Chad nu pot sa vorbesc pentru ca nu ma asculta deloc si ar fi in stare sa plece de acolo!

- Si eu pe tine, pui mic si pufos, i-am soptit lui fosrte incet, si mi-am asezat capul pe umarul lui. Zambeam.

I-am zambit si am cuprins-o in brate.
-Chad! De ce mi-ai dat mie sa vorbesc cu mama ta? l-am intrebat amuzat.
In ce hal eram... Saraca doamna Murray, era in stare sa faca infarct daca zicea vreo nezisa.

~Chad~
Mi-am dat ochii peste cap si m-am intors pe alta parte vrand sa nu mai aud nimic.
Dar nu puteam nici daca imi astupam urechile cu 10 perne.

~Mama~
-E incapatanat ca un catar!Eu si cu tatal lui o sa ajungem in aproximativ cinci ore, venim cu masina noastra!Tine-l acolo!Obliga-l sa isi ia pastilele!Ii tremura vocea.
-Nu vreau sa pateasca ceva!M-ai auzit?Nu vreau sa pateasca ceva, puiul meu!

~Chad~
Oh,mama!Nu patesc nimic!Si nu o sa fug de aici!
-Nu o cunosti pe mama!
I-am zis stanjenit.

~Mama~
-Va rog!Aveti grija de el!
Abia putea vorbi!
-Am incredere in voi!Eu acum ma duc sa pregatesc niste bagaje!Spune-i lui Chad ca il iubesc!

~Chad~
Ma iubea?
Dupa toate cate ii facusem?
Halal fiu ai crescut mama!
-Am fost un prost!
Am zis dupa ce a inchis.

-Nu stiu cum ai putut fi suparat pe ei atat timp, ei chiar te iubesc mult am spus zambind .. dupa ce Derek a inschis telefonul

- Vine maica-sa? Pot s-o cunosc? am urlat de pe pat si cred ca m-a auzit si China, apoi m-am intors la pisi hani iubi [=))))]si i-am muscat buza, tragandu-l putin spre mine, dupa l-am lasat in pace.
Inca whisky-ul mai avea putin efect, si ma putea baga direct in pat acolo, netinand cont ca mai e si altcineva in camera si ca suntem in spital.

~Chad~
-Nu erau asa!Le-am explicat.
-Dar, nici eu nu m-am oprit sa cer explicatii!
Si pusesem capac cu momentul in care vrusesem sa ma omor.
-Vine mama!Si tata!Si o sa ii cunoasteti toti!

-Asa sa faci! am scos limba la ea. Intarata-ma, numa'!
Am tras-o mai aproape si am inceput sa o sarut pasional.
Mai bine sa nu faca cunostinta cu doamna Murray. Si daca va face.... Saraca femeie!