Spitalul

~Megan~
-Nu...vorba ta, intrebarile astea nu ne factocmai bine, si cum eu sunt de obicei optimista, prefer sa ma gandesc mai tarziu la probleme...
A pus cearsaful peste noi si se juca usor cu degetele pe pielea mea. Imi dadea niste fiori placuti.
-Sau ar trebui sa le pun acum?

~Chad~
-Meg, te rog!Nu ma fa sa fierb in suc propriu aici!
Mi-am mutat o mana pe chipul ei mangaind-o usor...
-Te rog frumos sa imi spui!Sau ti-e teama ca o sa fac urat?Sa stii ca nu fac!Sunt cat se poate de treaz acum!

~Megan~
-Pai, prima nu e chiar o intrebare, e mai mult o speranta...
-Sper ca nu sunt doar o distractie de o noapte, ce iese urat...
-Si a doua e...daca raspunsul e nu, stii, ce se va intampla cu Alex?
Probabil totul urma sa se termine, sa ma trezesc practic din vis. Asteptam...

~Chad~
Oare de ce ma asteptam la asta?Stiam ca mai devreme sau mai tazriu aveau sa apara intrebarile...
-Daca ma ajuti si tu sa facem "relatia" asta sa dureze, nu o sa se termine prea curand!...Cu Alex o sa vorbesc eu...dar nu acum!Acum vreau doar sa ne distram!
Am sarutat-o pe buze.
-Sa traim periculos!Mie imi place sa traiesc periculos!

~Megan~
-Sigur ca ajut, am raspuns cu o voce mai hotarata.
-Si mie imi place pericolul, am spus pe un ton obraznic si senzual, si mi-am lipit buzele de ale lui.
Mici fiori de pasiunea imi umblau pe spate, iar mintea mea o lua din nou la goana, din nou nu imi mai pasa de nimic.

~Chad~
M-am pus peste ea si am intrat din nou, usor...
-Atunci sa traim periculos pana ce ne vor descoperi!
I-am prins buzele intr-un sarut pervers si le-am framantat usor intr-ale mele.
-Ohhh Meg!

~Chad~

Spoiler:

~Chad~
Pot sa spun cu mana pe inima ca nu ma mai simtisem asa de bine de mult timp...si nu eram deloc rautacios, eram egoist...doar un egoist care se distra acum, facand dragoste cu o fata care ii cazuse cu tronc din prima clipa...mai calcasem stramb odata, si o facusem fara remuscari, treaba pentru care am platit ceva mai tarziu, dar acum eram constient ca lucrurile aveau sa stea cu totul altfel...

~Chad~
Exista ceva intre mine si Meg, ceva pe care nu il puteam trece usor cu vederea oricat am incerca amandoi...
Era sentimentul ala ciudat ca o cunosteam de mult timp.Si ne completam reciproc atat de simplu si de frumos...

~Chad~
Ne-am mai jucat ceva vreme, destul de amuzati de ceea ce putea sa ne treaca prin mintile astea perverse si apoi, am ramas tinandu-ne in brate, linistiti.
-M-as putea obisnui cu camera asta!Si cu patul asta!Si cu ceeace facem noi aici!

~Megan~
Am ramas tinandu-ne in brate, iar eu stand cu (,) capul pe pieptul lui.
-Nu te obisnui. Asta nu e un vis. Sau nu complet. Nu stiu cat dureaza... Sau ma rog, durata poate nu e o problema, dar nu pot sa fac sa apara aici de toate. Daca imi supra-solicit puterile, ar iesi urat.

~Chad~
-Linisteste-te!Ca nu incerc sa te fac sa iti folosesti puterile pentru mine!
i-am spus mangaind-o pe brat, de sus in jos.
-Am zis ca m-as putea obisnui cu ce avem noi!Cu ce traim acum noi!Ai inteles?

~Megan~
-Am inteles...Desi as face asta.
Ma mangaia usor pe brat.
-Si eu m-as putea obisnui...Dar poate cu timpul, ar putea fi asa si stii, in lumea normala. Ca aici sincer nici nu stiu unde suntem.

~Chad~
-Sincer?Nu ma intereseaza unde suntem!Conteaza prea putin locul!Cert e ca suntem impreuna, stii?Asta ar trebui sa conteze!Si o putem pune in aplicare si in "realitate"!Unde vrei tu!Te-as putea duce acum pe varful turnului Eiffel!

~Megan~
-Stiu. Asta voiam sa spun si eu. De ce sa stam inchisi aici? Poate, putem face asta si in ,,realitate". Poate la inceput e cazul sa tinem secret, si sa ne intalnim pe ascuns, apoi, cu timpul, va fi nevoie sa afle si ceilalti...

~Chad~
-Stii, ma gandeam sa le spunem de acum!Imediat cum iesim de aici!Si sa terminam cu traitul periculos si cu toata senzatia asta pe care ne-o da, traitul la extrem!
Am zis in gluma...o gluma pe care oricum nu as fi putut sa o sustin.

~Megan~
Pe mine sincer ma tenta ideea. Adica eu ar fi trebuit sa stau de fata cand era si Alex in camera? Adica, chiar daca nu era ea, trebuia sa stau pur si simplu indiferenta? Nu puteam sa fac asta.
-Daca pe tine nu te deranjeaza, pe mine ma tenteaza ideea...

~Chad~
Auci!Si discutia noastra de mai devreme cu traitul periculos?Unde ramasese?
-Am glumit cand am spus aia!Nu ma tenteaza deloc sa spunem la nimeni!Deocamdata!

~Megan~
-Ei bine, daca stau si ma gandesc mai bine, asta nu numesc trait periculos.
-Sincer, nu prea imi convine sa stau sa privesc cand e Alex in camera si...a...intelegi tu...
-Unu la mana, mi-ar citi gandurile. Doi la mana, nu-mi convine mie.

~Chad~
M-am ridicat din pat, in capul oaselor si am privit-o atent.
-Nu imi place!Deloc ideea asta!Unul la mana pentru ca ne putem ascunde destul de bine de ceilalti!Poti sa iti restalmacesti gandurile in asa fel incat Alex sa nu isi dea seama de asta!Si doi la mana...nu o sa mai fac nimic cu Alex!

~Megan~
M-am ridicat si eu, si m-am dat la marginea patului, usor cu spatele. Mi-am tras cearsaful pe spate, si am vorbit:
-Dar... nu imi place ideea asta...Nu pot...am spus pe un glas mai mult soptit, incercand sa nu mi se cunoasca in glas ca abia imi inghiteam lacrimile.
Presimteam usor ca avea sa se intample ceva. Presimteam ca nu putea fi totul frumos...

~Chad~
-Ce nu poti?
Am intrebat-o neinduplecat.
-Sa tii ascuns ceva?Cat de greu poate sa fie?Adica...stii?Tu vrei sa te duci acum la Alex si la ceilalti si sa le spui ca ai facut sex cu mine in spital sub ochii lor!Nu...mi se pare chiar atat de inteligenta ideea asta!Imagineaza ti cum se vor simti!

~Megan~
De data asta, lacrimile mele au inceput sa se intinda pe obraji.
-Nu asta vreau sa spun, am zis printre lacrimi. Nu sa spunem ...ce-am facut. Sa o luam mai moale.
Din cauza durerii care mi-o provocasera vorbele lui, am facut o masuta mica si alba sa dispara din camera.

~Chad~
Incepuse sa planga...si orgoliul meu tampit nici macar nu m-a lasat sa o iau in brate.
Nu imi placea deloc ideea ei...oricat de...bine ar fi sunat...pentru ea...
-Sa o luam mai moale?Si cum anume sa o luam?

~Megan~
Statea pur si simplu indiferent si facea comentarii ironice...si asta ma ranea.
-Pai nu stiu, tu ce crezi? i-am spus pe un ton putin mai hotarat si ironic.
Mi-am sters usor lacrimile si incercam sa mi le inghit. Nu-mi placea sa ma ia asa la misto.

~Chad~
-Eu nu cred!Stiu!Stiu ca o sa fie al dracului de "usor" sa le spunem!Sau sa o luam usurel!
Ce naiba aveam frate???Pana acum ne-am sitmit bine, toate bune si frumoase...acum...???

~Chad~
-Doamne!
Am zis si m-am dus la ea si am luat-o in brate.
-Iarta-ma!Te rog iarta-ma!Te rog!Doamne!Nici nu mi-am dat seama!Da-mi una!Pocneste-ma!Fa-ma sa sufar!Dar nu mai plange!

~Megan~
What? Si asta ce mai e? Asa de-odata l-a tunat?
-Si ma consideri o jucarie sau ce?
-Sa stii ca nu-mi place sa am de-a face cu oameni cu dubla personalitate, am spus pe un ton incercat mai taios, dar a iesit tot innecat in lacrimi. Nici nu voiam sa ma uit la el.

~Chad~
Urmara niste cuvinte pe care, zau de nu le meritam!Pe deplin chiar si putea sa mai adauge cateva la sirul asta!
-Meg, te rog iarta-ma!Am fost un prost!Si inca sunt!

~Megan~
-Bine, am zis sec. Si cum explici fazele de mai devreme?
-Hai explica-mi, te rog, si mai vorbim dupa.
Nu voiam sa ma las asa usor. Adica tot ce-mi spusese el inainte, ma facuse sa sufar... Iar acum se astepta sa-i sar in brate? Ei bine eu nu sunt asa. Cand ma calca cineva pe coada, chiar daca sufar, lupt cat pot.

~Chad~
Am oftat.
-Ce sa spun?Sunt un prost!Caruia i s-a facut frica!Nu am dat pe fata niciodata un adevar!Un astfel de adevar!Si cred asta pentru ca prietenii mei sunt porniti impotriva mea!Eu sunt oaia neagra a grupului!Ala care paraseste si se culca cu toate fetele!M-am culcat si cu Eve...de fapt nu...dar aveam de gand sa o fac!Am sarutat-o de fata cu Cole si de fata cu Alex!

~Megan~
-Cum adica paraseste? Pai nu ziceai ca si fost teoretic cu Alex de la inceput? De cand ai venit la academie?
-Si totusi mie nu mis-a parut sa fie ,,porniti impotriva ta".
Si asa suficient de ametita de situatie, am facut sa apara o doza de bere. Am desfacut-o cu gratie, si acum ce imi lipsea era sa ma imbat. Ca puteam aduce un bax de doze...

~Chad~
Isi aduse o sticla de bere si incepu sa bea din ea.
-Las-o naiba de sticla!
Am zis si i-am luat-o din mana.
-Da!Nu ti-a povestit Gwen ce am facut cu ea?Ca am sarutat-o, am facut dragoste cu ea si dupa cateva saptamani am parasit-o pentru a ma reintoarce la Alex?...Nu ai stat suficient de mult timp aici ca sa ii vezi!

~Megan~
-O vreau inapoi, am spus, referindu-ma la doza mea de bere.
-Nu, Gwen nu mi-a spus nimic... sunt var'sa nu ma'sa. De unde ai vrea sa stiu? Te anunt ca n-a pus la ziar.
Un pic faza asta...m-a descurajat. Nu voiam sa fiu o jucarie, sub nici o forma. Nu voiam sa...sa patesc la fel ca Gwen.

~Chad~
-Nu o sa iti dau nici o sticla inapoi!
I-am vorbit serios dand cu sticla de pamant.
-Acum nu mai exista nici una si crede ma ca o sa ti le sparg pe toate daca mai aduci vreo sticla aici!
Nu voiam sa o las sa se imbete.
-Nu mai fac asa!Jur!