Dormitoarele fetelor

-E mai bine?
Am intrebat soptit.
Eve nu aratase deloc bine cu o zi in urma si nici eu nu avusesem timp sa o intreb daca i-a mai trecut.
Adevarul era ca nici nu prea aveam cum sa o intreb!Cole ma adusese la Academie mai mult adormit decat treaz.
M-am indreptat spre patul lui Alex,intre timp, si am luat-o in brate incet, fara sa o trezesc.

-Cred... Cred ca da, m-am incruntat eu.
Sincer nu stiam daca se simtea mai bine sau nu. Dar eu asa speram.
-Chad, cate kile ai? mi-am amintit sa ma plang. Ieri te-am pus in pat si pe tine si pe Derek si credeti-ma ca mi-a fost super-greu! Nu credeam ca e asa greu sa fii frate mai mare!
Am oftat. Doar erau prietenii mei cei mai buni. Nu ar fi trebuit sa ma plang. Dar odata ce imi dau drumul la gura, nu mai pot sa tac.

-Ultima oara cand am verificat aveam cam 80!
80 de kilograme?
Mama!Nu imi venea sa cred!Serios?Eu?80 de kile?
-Oh,frate!Ar fi trebuit sa ii zici tatei sa te ajute!Serios!Sunt greu!Si Derek la fel!
Mama!Chiar nu imi venea sa cred!
Si sa mor de aratam de 80 de kile!

M-am uitat urat la el.
-80? Stii ceva? Dupa ce ca te-am carat ca pe un copil mic, iti mai bati joc si de mine, am spus si mi-am bosumflat ca un copil mic.

-Sincer!80 am omule!
Nici mie nu imi venea sa cred, daramite lui!
-Ma rog,2,3 kile in minus cat am stat aici nu am mancat bine deloc!
Cred ca totusi eram greu in oase!
Nu eram atat de mare!Ce naiba!

Am clatinat din cap, zambind.
-Ma rog! Ma duc sa fac baie!
M-am dus la toaleta si am dat drumul la apa in cada. Si apoi m-am asezat, relaxandu-ma.

Cand am simtit ca mi se zbarcea pielea, m-am ridicat, m-am infasurat in prosop si am stat asa pe marginea cazii gandindu-ma la nimic.
Cole omule, esti pe calea spre spitalu' de nebuni.
M-am imbracat si am ieist din baie.
M-am intins si m-am pus pe pat, langa Chad.
-Nu stiu de tine, dar mie mi-e foame rau!

Daca mai statea mult intram peste el!Cu riscul de a-l vedea in toata "maiestria" lui intram in baie si il taram pana in cantina!
Noroc ca a iesit inainte sa ma ridic din pat si veni langa mine!
-Vorbesti pe limba mea acum!Am asistat la un concert fara ca macar sa platesc o lescaie!
Mi-am pus mana pe burta vrand sa ascund "un bas" [=))].
-Si mie mi-e o foamne de lup!

Am ras si m-am ridicat.
-Atunci hai sa mergem! am spus si am iesit amandoi pe usa, lasandu-le pe fete sa doarma.

Dormeam asa de bine si mai visam si frumos cand aud telefonul ca suna .
-Cine naiba suna la ora asta ? am spus morocanoasa si am raspuns la telefon .
-Da,cine este?
:Elle, chiar nu imi mai recunosti vocea:
-Ah, mama ba da, scuze dormeam. mi`am dat seama ca nu mai cineva din familie putea fi, doar ei imi spuneau Elle
:Hmm, la ora asta dormi, seara de ce nu dormi ?
-Am dormit si seara stai linistita i`am spus ironica si m`am intins pe pat ..pregadindu`ma pt seria lunga de morala
:Fratii tai au venit acasa, vroiam sa te anunt ca ar trebui sa vi si tu maine. :
-Da, voi veni[i] i`am spus serioasa
:Si sper sa fi treaza si singura si.. mai alea decenta, nu vreau sa ma faci de ras cu nu stiu ce tinuta si golani de ai tai :
-Bine mama, am inteles..PA! am spus si am trantit telefonul masuta de langa mine apoi am inceput sa strig
Ahh, imi urasc familia! apoi am tacut pt ca mai dormea cineva pe langa mine

Am intrat toti in camera si am vazut ceva alb pe patul lui Alex:
-V-am spus eu! am zambit.
Apoi am dat cu ochii de iubirea mea, care inca dormea. M-am dus la ea si am imbratisat-o.
-Iubire, cred ca ai luat boala somnului de la mine!
Am sarutat-o pe frunte.

In dormitor abia daca ii se mai simtea parfumul!
Plecase de mult timp!
Dar imi lasase un bilet.
-Oh Alex!
Am citit cele cateva randuri de o suta de ori!Aceleasi cuvinte!

I-am dat drumul lui Eve si am mers la Chad. I-am pus mana pe umar si i-am spus:
-Stai linistit! O sa se intoarca! Sunt sigur ca nu sta mult!
I-am zambit. Era cat pe aici sa-i propun sa mergem la bar, dar dupa ultima mea experienta cu bautura, am decis sa tac.

-Da, o sa se intoarca!Si dupa o sa plec eu!
Nemaipomenit!
Am mototolit biletul si am dat cu pumnul in aer.
-Vreau ceva tare!Am nevoie de ceva ta...
Iau pastile.
-Nu pot!Ca iau pastile!Fir-ar pastilele!

Am clatinat din cap.
-Mai bine... Hai sa ne uitam la Supernatural. Ah, de cand nu am mai vazut vreun episod. Cred ca am pierdut tot ce era interesant.
Am aprins televizorul si m-am aruncat pe patul lui Alex, holbandu-ma la cei doi idioti care se luptau cu chestii diabolice.

M-am asezat plictisit langa el [=))] si am inceput sa urmaresc episodul!
Eram sigur ca aveam sa-l urmaresc cu asemenea "placere" incat nu o sa inteleg nimic din el!
Si se spunea ca eram fan inrait al seriei!
Fara Alex aici nu mai era nimic la fel!Deja imi era dor de ea!
-O sa ma duc la femei!
Am zis dintr-o data!
Nu stiu daca era o gluma sau vorbeam serios dar nu ma asteptasem sa o zic, asta era sigur!

L-am privit stupefiat. I-am pus dosul palmei pe frunte si am zis:
-Ce ai, tata? Ai racit?
Am clatinat din cap.
-Si daca te duci, cum o sa ma faci sa imi tin gura in fata lui Alex cand va veni?

-Hai mai ca nu o sa ma duc!
I-am dat mana la o parte plictist si m-am incruntat.
-Nu o sa pot sa o fac,stai calm!O iubesc pe bruneta aia mai mult decat as fi vrut eu!
Cred ca aveam sa ma duc dupa ea!Sa fug de la Academie, cu riscul de a primi o sanctiune urata si sa ma duc dupa ea!
-Ce naiba fac eu fara ea?Cine imi mai citeste gandurile?

Am zambit strengareste(bine, mai mult diabolic) si raspunsul a venit prompt:
-Drew.

-Ca veni vorba de Drew!
Bine ca imi amintise!
-Vreau sa imi cer iertare de la el!M-am purtat ca un nesimtit notoriu!
cand avea sa se trezeasca ma duceam sigur la el si ii ceream iertare.

Pur si simplu l-am privit, dupa care am intrebat:
-Cine esti si ce ai facut cu Chad?
M-am ridicat de pe pat si am aruncat o privire la televizor, unde Sam incerca sa exorcizeze un barbat posedat.
-Aha! am tipat si era sa o scol pe Eve. Esti posedat! am marait. Amice, ce ghinion ca nu am si eu un cutit din-ala ca a lu' Ruby! Imediat ai ajunge in iad!
Am incercat sa fac o figura ciudata(nu intrebati) si am ajuns sa cad in fund.
-Bai, la televizor pare mult mai usor, m-am plans.

M-am ridicat repede ingrijorat si l-am intrebat.
-Tu esti ala posedat!...De Bruce Lee!
Geez, cum sunase asta!
-L-am lasat pe KGB pe lumea cealalta si m-am intors asa!
Am aratat spre mine mandru de noua mea "infatisare si politete".
-Vreau sa incep de la zero cu omul ala!...Si pentru orice eventualitate te tin pe tine ca paravan!

Am zambit si am ras.
-Prea mult Supernatural strica, am afirmat.
M-am indreptat spre el:
-Ai ceva pe fata.
Cand am ajuns destul de aproape, m-am aruncat si l-am doborat la pamant. Apoi m-am pus peste el[=))] si am inceput sa la il trag de nas.
-Da-mi-l pe Chad inapoi! am spus in timp ce continuam sa ii alungesc nasul.

Nici nu am vazut cand a venit spre mine si m-a doborat.
-Bai,omule!Lasa-mi dracu nasul in pace!
L-am apucat de maini si am inceput sa il trag de el [=))]...Si odata cu ele si nasul meu.
-Cole, amice nu sunt un demon dar sa stii ca iti trag o bataie sora cu dracu!
Mama,cat strangea omul asta!

I-am dat drumul dar am continuat sa ma holbez la el. Pana la urma am inceput sa rad ca anormalu' si au inceput chiar sa-mi curga lacrimi de la ras.
M-am dat la o parte si i-am aruncat lui Derek o privire"stai potol, nu am innebunit" si apoi m-am uitat la Chad:
-Ah, ce dragut! am exclamat. Nu ca te-am tras de nas, dar ma bucur ca nu esti posedat!
Am cazut pe jos, langa Chad si zambetul mi-a perit de pe fata:
-Sunt nebun?
Desi nu cred ca eram! Ma simteam asa de deprimat! Pur sis implu aveam NEVOIE de ceva sa imi mai inveseleasca ziua. Dar totusi... Sa te pui peste oameni si sa ii tragi de nas nu sta in limita normalului, totusi.

-Cred ca mai bine nu ai astepta raspunsul de la mine!
Ma uitam la el cu ochii cascati de surprindere si imi masam nasul.
-Tu ce ai de fapt si de drept?Hai ca m-ai facut curios!Sa stii ca nu'i normal sa te urci pe oameni si sa ii tragi de nas!
Sunt sigur ca si Derek era de acord cu mine desi Cole ii spusese din priviri sa stea potolit.
Si macar asa imi umpleam si eu timpul cu ceva constructiv!

-Nu stiu, am gemut, inca intins pe jos. M-am saturat sa jelim! M-am saturat ne fie frica sa iesim din casa ca cine stie cui ii mai vine rau! M-am saturat de tristete! Nu mai vreau, baieti!
Am tacut timp de cateva secunde:
-Va mai amintiti cum ne simteam pe elefantel? Sau pe capra? Ce bine ne simteam.
Am zambit toti 3 la auzul amintirilor mele.
-Sau cum era cand nu am primit puterile! Puteam sa ne batem fara sa ne fie frica ca Chad se trasnforma in lup si se enerveaza. Puteam sa jucam corect. Fara sa alerg ca un disperat incat nimeni sa nu ma vada sau sa hipnotizez lumea, am zis intorcandu-ma catre Derek.
Am oftat:
-Nu zic ca as renunta la puterile mele sau ca regret ca le am! Dar vreau sa ma distrez! Sunt tanar! M-am saturat sa stau si sa jelesc! Am nevoie de mai mult!
Da Doamne sa nu ma creada nebun!

-Omule, am avut ghinionul sa ne aflam la momentul nepotrivit in locul nepottrivit!
Am inceput calm.Avea dreptate!
Cred ca era singurul care avusese curaj sa o zica.
-Nu ne putem duce in strada sa ne aratam puterile!Am innebuni pe toata lumea!Si mie mi-e sila de jelit!Mi-e sila sa stau inchis aici, mi-e sila sa imi tin puterile sub cheie!Si sunt atatea si atatea momente care ma bucura sau care ma enerveaza, si puterile mele simt nevoia sa iasa la suprafata!Dar...
Nu stiam cum sa mai formulez propozitia asta!
-Dar...spre binele nostru...trebuie sa stam aici!In lumea asta monotona a Academiei!
Chiar eram schimbat!

Am clatinat din cap.
-Nu, Chad! Nu e neaparat sa stam!
Dar nu am continuat. Stiam prea bine ca avea dreptate. Perfecta dreptate! Si nu vroiam sa fiu eu cocosul care se ia la cearta cu toti si are mereu alta parere fata de ceilalti.
-Nu ma luati in seama, am soptit. Dar simt ca innebunesc aici! Mereu aceleasi camere! Simt ca ma ia cu ameteala!

-Crezi ca mie imi convine?
Am zis cu doua octave mai sus.Doamne speram sa nu o trezesc pe Eve!
-Am invatat pe de rost locul fiecarei ganganii din locul asta!Fiecare culoare a lor!Fiecare bazait!Le-am si dat nume la unele!Si iti pot spune acum unde sunt fiecare!
Oh,da!Cred ca deja ma transformam in nebunul lor!Asta nu stia nimeni!

-Si bum! Amandoi avem bilet de tren pentru spitalu' de nebuni! am spus si mi-am ciufulit parul, inca pe jos.

Off: Ma duc la doctor. Cred ca stau mult! Acoperiti-ma si pe mine! Va rog!

-Taci din gura ca eu nu sunt nebun!Am doar doua doage sarite!
Mi-am zburlit parul si am inceput sa fac ca nebunul.[ca asta de aici http://www.vampyreverse.com/images/renfield.jpg =))]
Derek se uita la mine, eu la el, unul la celalalt.Eram nebun!Dar trebuia sa rad.

Cum am auzit de inmormantare toata nebunia din mine, imi iesi prin urechi si se sparse langa mine intr-un fel puturos.
Mi-am aranjat parul la loc,si i-am dat un branci lui Cole sa faca la fel!
Scoase limba la mine in felul lui caracteristic dar ma asculta!
-Mergem cu tine, daca vrei!Eu sunt dispus sa merg!
Speram ca si copilul de langa mine sa zica acelasi lucru!Ura!In imediatul moment, dupa ce am inchis gura zise si el un "DA!" posomorat!

Am aprobat plictisit.
-Chad, am soptit, atat cat sa auda doar el, poate Derek vrea sa fie singur. Nu stiu daca e bine sa stam pe capul lui. Si doar o sa fie o inmormantare. O sa planga. Si cred ca eu sunt singurul baiat din istorie caruia nu ii e rusine sa planga de fata cu alti baieti.

Ma facuse sa ma uit urat la el, cu vorbele astea, dar mi-am zis apoi!Daca el chiar voia sa fie singur?Daca el voia sa planga doar alaturi de rudele lui?
-Bine!
L-am aprobat calm.
-Facem cum zici tu!

Mi-am fluturat genele si i-am zambit frumos:
-Ce dragut ca esti de acord cu mine!

-Doar pentru ca mi-au sarit doua doage fac asta!
Am scos si eu limba la el de un cot.