Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.



 
AcasaPortalUltimele imaginiCăutareÎnregistrareConectare
Un nou sondaj pe forum! Noteaza staff-ul! Acum ai ocazia sa iti exprimi multumirile si nemultumirile fata de staff! Mai multe detalii aici.

 

 Casa bântuită

In jos 
+4
×ღ×|Never.Alone
Active Fusion
Corynelle;x
Ale.
8 participanți
AutorMesaj
Ale.
Derek Davidson
Derek Davidson
Ale.


Numarul mesajelor : 8211
Data de inscriere : 18/08/2009
Varsta : 29
Localizare : Ploiesti

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Casa bântuită   Casa bântuită EmptySam Iul 24, 2010 4:28 am

Casa bântuită 0cfa92c8dbcc64800f35edb39a6b0e78

Synopsis

Anne Hampton este o fată obişnuită de 17 ani, dar care ascunde un mare secret: poate vedea spirite. Soarta o face să ajungă la orfelinat, după ce părinţii ei o abandonează la vârstă fragedă de 3 ani. Doar prietena ei cea mai bună - Crissy - îi ştie secretul.
Ce se va întâmpla atunci când Anne şi Crissy vor fi despărţite din cauza adopţiei Annei? Şi cum va face Anne faţă provocărilor în noua ei familie? Cum va putea să îşi împiedice părinţii adoptivi să nu o creadă nebună când le va spune că locuinţa lor este bântuită?

O poveste plină de suspans, intrigi misterioase, viaţa într-un orfelinat şi prezenţa tot mai pronunţată a fantomelor în epoca contemporană, toate acestea în CASA BÂNTUITĂ.


Prolog

2 august 2009, 2.45 PM


Dragă jurnalule, mâncarea de astăzi a fost oribilă. Doamna Granshaw nu ştie deloc să gătească. Până şi o pisică fără labe ar putea mai bine! Mâncarea a avut gust de şobolani morţi şi am găsit 12 musculiţe în supă. E revoltător! Dar cred că iar şi-a uitat ochelarii pe frigider şi nu i-a mai găsit. Nu înţeleg niciodată cum ajung ochelarii ăia acolo...

Anne închise jurnalul imediat ce auzi uşa camerei deschizându-se.
Era Marie! Îşi ascunse jurnalul sub perna moale şi confortabilă, departe de ochii tiranului.
- Hampton, te-am văzut că scriai în stupidul tău jurnal. Ai face bine să îl ascunzi cu mai multă atenţie dacă nu vrei să rămâi fără el, zise Marie şi sprâncenele i se încruntară de mânie.
Nu mă sperie, nu mă sperie...Eşti o proastă că ţi-e frică de ea!, gândi Anne în cele din urmă şi Marie îi surprinse un zâmbet.
- Ce-i aşa de amuzant? Vrei iar bătaie, Hamy Anny?
Fata nu se supără pe Marie pentru vorbele ei, pentru că ştia că duşmanca ei nu are mai multă minte decât o sfeclă uscată.
- Marie -zise Anne dându-se jos din patul prea mic pentru ea- dispari! Fă glume pe seama lui Sally, ea e mai proastă decât mine. Acum pleacă din camera mea! spuse ea dându-i un bobârnac imaginar.
Anne ştia că nu era camera ei. Mai trăia cu 9 fete -bine că nu şi Marie!- printre care şi prietena ei cea mai bună, Crissy Wilkes.
Marie mârâi la fată, dar se supuse. Cum reuşea o puştoaică de numai 13 ani să o enerveze atât de tare pe Anne?
Mă voi gândi la asta mai târziu, îşi zise ea cu voioşie în glas. Nu avea să o lase pe sclifosita de Marie să îi strice după-amiaza.
Anne îşi scoase din nou jurnalul albastru -culoarea ei preferată- şi reîncepu să scrie întâmplările de peste zi.

Acum câteva minute m-am certat DIN NOU -Anne accentuă ultimele două cuvinte- cu Marie. M-am săturat pur şi simplu de ea! Mai bine i-ar turna bucătăreasa sos de roşii pe pantofii ei galbeni spălăciţi! Logic, totul va părea un accident. Dar ar fi cu adevărat amuzant!

Anne reciti ce scrisese şi fu mulţumită.

Revin mai pe seară, jurnalule, pentru că trebuie să citesc Marile Speranţe de Charles Dickens. Sper să fie o speranţă şi pentru mine...

Închise din nou jurnalul şi îl încuie în dulăpiorul de lângă pat. Îşi puse cheia la gât -pentru a evita pericolul ca cineva să o găsească- şi lăsă lănţişorul de argint să cadă sub bluza cafenie demodată.
Anne avea vârsta de 17 ani împliniţi pe 12 iulie. Părul ei blond deschis, lung până la talia de 54 de centimetri se potrivea perfect cu ochii albaştri fermecători. Aceste două trăsături încântau pe toţi din orfelinatul St. Peters din Memphis, Tennessee. Firea Annei era blândă, câteodată arţăgoasă şi certăreaţă, dar aproape toată lumea o iubea şi o respecta -bineînţeles, înafară de Marie şi cele două prietene ale ei. Chiar şi directoarea orfelinatului, Melissa Abrams o preţuia mai mult decât pe ceilalţi copii şi o iubea că pe o fiică. Buzele Annei, de un roz pal i se potriveau chipului oval, iar condiţia ei fizică era cea mai bună. Putea mânca orice, dar niciodată nu depăşea cele 50 de kilograme la 1,76 ale ei. Marie, în schimb, era chiar opusul ei, ochi cenuşii fără farmec, păr castaniu puţin mai lung de umeri, faţă rotundă şi nas coroiat. Ochelarii pe ca îi purta nu aveau nimic ieşit din comun, iar pistruii care îi împânzeau obrajii erau inestetici. La cei 13 ani ai ei, Marie avea 58 de kilograme şi 1,60 înălţime, fiind mult prea dolofană pentru vârsta ei. Fata însă nu făcea nici un efort să slăbească, ci mânca toate deserturile, multe pungi de chipsuri iar sticlele de Coca Cola puteau fi văzute cu zecile sub pat.
Anne luă cartea de pe noptieră, Marile Speranţe şi începu să citească în ritmul ei alert: o pagină şi jumătate pe minut.
După aproximativ douăzeci de pagini, ea auzi un zgomot ciudat, un fel de bufnitură. Puse semnul unde rămăsese şi traversă în câteva secunde camera uriaşă, ajungând în dreptul uşii. Să o deschidă sau nu?
O fi oare Marie încercând să îmi facă o farsă? gândi Anne în timp ce deschidea uşa. Probabil că nu, merită să încerc, să fiu curajoasă, măcar o dată în viaţă.
Nu văzu nimic pe coridor, aşa că începu să coboare scările late ale orfelinatului. Până la etajul al treilea -cel al fetelor- erau multe scări de urcat, cel puţin 150.
Nu-şi luă ochii de la scări decât atunci când puse piciorul pe ultima treaptă. Toate fetele şi toţi băieţii -puţini la număr- erau adunaţi în mijlocul a...ceva. Anne nu putea zări mare lucru printre capetele copiilor, aşa că înaintă în timp ce auzea numai Ah!, Of, Biata de ea!
Ce naiba se întâmpla?
Imaginea o şocă: Marie Anderson zăcea moartă într-o baltă de sânge.
______________________________________________________________________

Am revenit cu o nouă poveste horror. Chiar vreau să mă ţin de ea. Sper să mă ajutaţi şi voi. Vreau doar să fiţi sinceri! Nu cer prea mult.
Ps. : Sper că totuşi să vă placă. ^^


Ultima editare efectuata de catre Manic Melody. in Vin Aug 20, 2010 2:15 pm, editata de 4 ori
Sus In jos
https://twilightsaga.forumburkina.com/forum.htm
Corynelle;x
Loyal Vampire
Loyal Vampire
Corynelle;x


Numarul mesajelor : 1589
Data de inscriere : 18/08/2009
Varsta : 29

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptySam Iul 24, 2010 4:53 am

Prima!
Dau edit dupa ce citesc ;Wink

--EDIT--

Citat :
Mâncarea a avut gust de şobolani morţi şi am găsit 12 musculiţe în supă
Bleah:|

Citat :
Mai bine i-ar turna bucătăreasa sos de roşii pe pantofii ei galbeni spălăciţi!
Ce minte diabolica=))

Citat :
Fata însă nu făcea nici un efort să slăbească, ci mânca toate deserturile, multe pungi de chipsuri iar sticlele de Coca Cola puteau fi văzute cu zecile sub pat.
cola=p~, chipsuri =p~

Citat :
Ah!, Of, Biata de ea!
Lasa ca merita Smile)

Citat :
Marie Anderson zăcea moartă într-o baltă de sânge.
Is curioasa ce s-a intamplat:-s

Chiara imi place sa stii! Abia astept sa pui nextu'!
Puupa mare:*:*



Ultima editare efectuata de catre Cleopatra in Sam Iul 24, 2010 5:06 am, editata de 1 ori
Sus In jos
http://corina09-.hi5.com
Active Fusion
Graphician Vampire
Graphician Vampire
Active Fusion


Numarul mesajelor : 804
Data de inscriere : 04/12/2009
Varsta : 31
Localizare : Tecuci

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptySam Iul 24, 2010 4:56 am

Foarte interesant subiectul! Smile
Imi place mult cum prezinti si descrii!
Go on! Astept next! Very Happy
Sus In jos
http://active-fusion.webs.com
×ღ×|Never.Alone
Cezar Chil Hole
Cezar Chil Hole
×ღ×|Never.Alone


Numarul mesajelor : 2944
Data de inscriere : 06/09/2009
Varsta : 26
Localizare : Undeva unde lumea va exista la infinit...

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptySam Iul 24, 2010 3:53 pm

So...am citit si eu acum , din pacate , ca nu am putut mai devreme si vreau sa spun ca imi place .Adica , inceputul este interesant si promitator .

Citat :
Imaginea o şocă: Marie Anderson zăcea moartă într-o baltă de sânge.

Ne-ai lasat in plop Ale !Ok....abia astept sa vad ce se mai intampla .Spor la scris si next cand poti tu !
Sus In jos
http://www.houseofnight.forumz.ro
miss.Duhamel!
Chad Murray
Chad Murray
miss.Duhamel!


Numarul mesajelor : 5566
Data de inscriere : 30/03/2010
Varsta : 30
Localizare : aici :X

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyDum Iul 25, 2010 1:40 am

a patra ;;] aici :*

Citat :
Până şi o pisică fără labe ar putea mai bine!
deja imi imaginez cat de bine stia cotoroanta sa gateasca =))))) bleah :-&

Citat :
Dar cred că iar şi-a uitat ochelarii pe frigider şi nu i-a mai găsit. Nu înţeleg niciodată cum ajung ochelarii ăia acolo...
hai mai da-o incolo de treaba? :O 12 muste in mancare? :O tot le vedeai...dar eu cred ca nu ii pasa de ele
Citat :
uote]Ai face bine să îl ascunzi cu mai multă atenţie dacă nu vrei să rămâi fără el.
ooo,scorpia >;P ce urat se poarta cu ea >;p

Citat :
- Ce-i aşa de amuzant? Vrei iar bătaie, Hamy Anny?
:O:O:O o bate mai? :O ahhh
Heartbreak

Citat :
pentru că ştia că duşmanca ei nu are mai multă minte decât o sfeclă uscată.
Talk to the hand dupa ce ca mai e si batuta in cap mai face si nefacute Phbbbt

Citat :
- Marie -zise Anne dându-se jos din patul prea mic pentru ea- dispari! Fă glume pe seama lui Sally, ea e mai proastă decât mine. Acum pleacă din camera mea! spuse ea dându-i un bobârnac imaginar.
eu i-as fi dat unul adevarat Death Death Death as fi dat-o cu capul de pereti

Citat :
Cum reuşea o puştoaică de numai 13 ani să o enerveze atât de tare pe Anne?
cum putea mai sa fie atat de rea la varsta la care se spune ca inca mai esti inocent? What Humans!

Citat :
Mă voi gândi la asta mai târziu, îşi zise ea cu voioşie în glas. Nu avea să o lase pe sclifosita de Marie să îi strice după-amiaza.
way to go girl :X asa te vreau :X

Citat :
Revin mai pe seară, jurnalule, pentru că trebuie să citesc Marile Speranţe de Charles Dickens. Sper să fie o speranţă şi pentru mine...
exista mai si pentru ea o speranta :X....sunt sigura de asta :X

Citat :
Firea Annei era blândă, câteodată arţăgoasă şi certăreaţă...
putina sare si putin piper Smug Smug Smug

Citat :
Buzele Annei, de un roz pal i se potriveau chipului oval, iar condiţia ei fizică era cea mai bună. Putea mânca orice, dar niciodată nu depăşea cele 50 de kilograme la 1,76 ale ei.
e superba :X:X:X:X:X:X

Citat :
Marie, în schimb, era chiar opusul ei, ochi cenuşii fără farmec, păr castaniu puţin mai lung de umeri, faţă rotundă şi nas coroiat. Ochelarii pe ca îi purta nu aveau nimic ieşit din comun, iar pistruii care îi împânzeau obrajii erau inestetici. La cei 13 ani ai ei, Marie avea 58 de kilograme şi 1,60 înălţime, fiind mult prea dolofană pentru vârsta ei. Fata însă nu făcea nici un efort să slăbească, ci mânca toate deserturile, multe pungi de chipsuri iar sticlele de Coca Cola puteau fi văzute cu zecile sub pat.
OMG! Clown unde intra mai atata mancare in dopul ala de copil? =)) ce as bate la ea >;p

Citat :
După aproximativ douăzeci de pagini, ea auzi un zgomot ciudat, un fel de bufnitură.[...] Să o deschidă sau nu?
sa nu o deschida Nailbiting ca nu stie ce se poate ascunde dupa usa aia Nailbiting

Citat :
Imaginea o şocă: Marie Anderson zăcea moartă într-o baltă de sânge.
Go to hell
m-ai lasat in poooom Ale...
am atatea si atatea intrebari!!! >;p
cum s-a intamplat?cand s-a intamplat?de ce s-a intamplat?de ce tocmai ea?[stiu ca o urau toti dar nici in halul asta Nailbiting era un copil pana la urma, nesuferit dar copil,]a fost un mesaj pentru Anne? Nailbiting

da-mi next-ul mai repede ca mor aici pe scaun Hurry up!
Sus In jos
http://z7.invisionfree.com/MidnightWorld/index.php?act=idx
Ale.
Derek Davidson
Derek Davidson
Ale.


Numarul mesajelor : 8211
Data de inscriere : 18/08/2009
Varsta : 29
Localizare : Ploiesti

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyLun Iul 26, 2010 3:54 am

Pf. In primul rand va multumesc pentru comentarii.
Citat :
cum s-a intamplat?cand s-a intamplat?de ce s-a intamplat?de ce tocmai ea?
Smile) pai...Cum s-a intamplat veti afla in urmatorul next. Cand...pe 2 august 2009 Smile) De ce? Tot in next veti vedea. De ce ea? Pf, tot in next aflati=)) sunt nesimtita rau ;Wink
Dar...cum plec pentru 10 zile n-am avut timp sa scriu next. Scuzati, mint. Am scris vreo 3 pagini dar n-am un subiect. Ca sa ma revansez va pun pozele cu Anne si Marie. Wink)

Anne | Marie.

Nextul urmator chiar o sa va placa:> ramas bun >Very Happy<
Sus In jos
https://twilightsaga.forumburkina.com/forum.htm
miss.Duhamel!
Chad Murray
Chad Murray
miss.Duhamel!


Numarul mesajelor : 5566
Data de inscriere : 30/03/2010
Varsta : 30
Localizare : aici :X

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyLun Iul 26, 2010 4:43 pm

Anne e exact asa cum mi-am imaginat-o :X e superba :X, iar dopul ala de copil de asemenea =))
alesi pe spranceana :X
cce ma fac eu zece zile fara next? :[[
Sus In jos
http://z7.invisionfree.com/MidnightWorld/index.php?act=idx
ToxicBlood
Cole Smith
Cole Smith



Numarul mesajelor : 6324
Data de inscriere : 09/09/2009
Varsta : 28
Localizare : Craiova

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyMar Iul 27, 2010 3:28 pm

Sincer....
Nici nu vreau sa ma gandesc a cata sunt...
Edit dupa ce citesc
~Edit~
Aoleoooo:x
Te iubesc pentru povestea asta! Chiar aveam nevoie de ceva horror...
First...
Marie este era o bitch, dar dupa mine, chiar nu merita sa moara.
Anyway,Anne e frumoasaaaa:x
Si o compatimesc pentru puterea ei. Cred ca m-as caca pe mine de frica daca as putea vedea spirite...
Abia astept next... Te iube:*
Sus In jos
Ale.
Derek Davidson
Derek Davidson
Ale.


Numarul mesajelor : 8211
Data de inscriere : 18/08/2009
Varsta : 29
Localizare : Ploiesti

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyVin Aug 06, 2010 2:37 am

Prima parte: Orfelinatul

Capitolul I

Înmormântarea dură aproximativ o oră, timp care lui Anne i s-a părut un secol. Niciodată nu îi dorise moartea Mariei, nu în mod deliberat. Sau i-o dorise? Nu, nu i-o dorise. Dorea doar puţină durere la adresa ei: un deget luxat, o măsea stricată sau o operaţie pe creier. Nu, fără operaţia pe creier. Dar moartea nu i-o dorise niciodată.
După ce slujba se încheie şi sicriul fu coborât, Anne aruncă floarea preferată a Mariei -margareta- peste pământul încă umed din cauza ploilor din ultimele zile. Pe faţa fetei câteva lacrimi sinucigaşe îşi făcuseră apariţia, iar contactul acestora cu pământul le făcu să se alăture picăturilor de ploaie ce formau o baltă uriaşă.
Cimitirul St. Peters -poreclit astfel după orfelinatul ce data încă din anul 1890- adăpostea peste 70 de trupuri ale copiilor ce se dezvoltaseră şi crescuseră în orfelinat timp de generaţii. Cei 120 de ani fuseseră sărbătoriţi cu mare fast în data de 5 martie, când doamna Abrams dăduse o mare petrecere. Bineînţeles, artificiile nu au lipsit, dar nici accidentele. Doi copii ajunseseră la spital după ce aproape se sufocaseră încercând să umfle baloane mult prea mari pentru ei.
Trebuie să încetez să mă mai gândesc la asta, îşi zise Anne supărată.
În timp ce se îndreptau spre intrarea din spate a Orfelinatului, ea îşi auzi colegele bârfind-o pe Marie.
Proaste mai sunt. Săraca fată de-abia a murit şi ele deja încep să o vorbească de rău? Nu am îndrăgit-o prea mult pe Marie, dar nu mi-a fost atât de antipatică. Anne nu încuraja bârfa, aşa că nu se băgă în discuţia lor, ci doar ascultă cu atenţie presupunerile fetelor asupra morţii Mariei. Nu era nici un deznodământ asupra morţii fetei în cele trei zile care trecuseră până atunci.
Shelby Clarkson -una din prietenele Mariei- spunea că ar fi auzit-o pe directoare vorbind cu Aaliyah Peterson, directoarea adjunctă despre misterul morţii fetei. Shelby relată întocmai vorbele celor două directoare:
- Aaliyah, este al doilea deces în ultimii doi ani. Dacă în fiecare an moare câte un copil ce o să facem? Nu vreau să se mai întâmple astfel de accidente.
- Melissa, relaxează-te. Eu consider că domnişoara Anderson a murit din cauza neatenţiei. Poate s-a lăsat pe balustradă şi a căzut. N-avea cum să supravieţuiască căderii de la înălţimea aia. Ori poate... directoarea adjunctă se opri în mijlocul propoziţiei.
- Ori poate ce, Aaliyah? La ce te gândeşti?
- Nu, nu cred că ar fi făcut asta. Regret că m-am gândit la asta. Femeia îşi dădu ochii peste cap şi încercă să schimbe subiectul. Ce s-a mai întâmplat pe aici în lipsa mea?
- Nu încerca să schimbi subiectul, o avertiză Melissa. Care era a doua posibilitate?
Aaliyah luă aer în piept, se apropie de urechea superioarei sale şi îi spuse răspicat:
- Sinuciderea.

După ce Shelby termină de povestit, fetele încă erau uimite. Cum putea o fată de 13 ani să se gândească de pe acum la sinucidere? Nu, nu, sigur acesta nu era răspunsul.
Farrah Colbey îşi dădu cu părerea:
- Eu nu cred că s-a sinucis. Marie era cea mai bună prietenă a mea. Ne spuneam toate secretele. Niciodată n-am bănuit că ar fi avut tendinţe sinucigaşe...
Nici n-aveai cum. Eşti bleagă ca urechile unui câine bolnav, gândi Anne şi se strădui să nu zâmbească.
- Nici eu nu cred, spuse Shelby, dar...
Vorbele îi fură întrerupte de o voce piţigăiată de băiat. Fetele, fiind atât de absorbite de discuţie nici măcar nu îi observaseră prezenţa.
- Eu ştiu ce s-a întâmplat cu Marie, zise băieţelul de 10 ani privindu-le cu ochii lui negrii strălucitori şi trecându-şi mâna prin părul şaten cu reflexii roşcate.
Toate fetele amuţiră, aşteptând răspunsul.
- S-a certat cu Anne, spuse arătând cu degetul în direcţia fetei cu părul ca spicele de grâu, iar după s-a dus în camera ei. Când a ieşit, s-a apropiat de balustradă, probabil să verifice ceva şi atunci...
Băiatul înghiţi în sec.
- ...şi atunci o fantomă a împins-o.
Ochii fetelor erau lipsiţi de viaţă la auzul răspunsului, dar Anne părea stăpână pe ea.
Oh, Doamne! Şi el vede fantome ca mine. Dar... -Anne îşi făcu o pauză în gânduri- ...poate e trecător. Poate nu o să vadă spirite toată viaţa...
- Spui numai prostii, băieţaşule, sparse Farrah tăcerea, aruncându-i în acelaşi timp priviri ascuţite.
- Mă cheamă Gordon, îi zise el tăios.
- Gordon. Îţi repet. Spui numai tâmpenii! Nu există fantome. Ai auzit prea multe poveşti de groază, veni răspunsul acid al fetei.
- Dar...
- Nici un dar. Te rog să taci. Nu ne mai împuia capul cu poveştile tale nemuritoare. Du-te de aici! îi porunci Farrah nervoasă.
Gordon, înfuriat peste măsură încercă să protesteze, dar până la urmă ştia că tot fata avea să câştige, aşa că se conformă.
- Fetelor, spuse Anne folosindu-se de tot talentul actoricesc posibil, mie mi-e puţin rău. Îşi duse mâna la cap şi la stomac. Mă găsiţi în cameră dacă aveţi nevoie de mine, continuă. Apoi începu să fugă înainte ca fetele să poată protesta.
- E o ciudată, auzi ea vocea subţire a lui Farrah şi zâmbi în sinea ei.
Da, sunt o ciudată.

*

În holul orfelinatului era o linişte mormântală. Toată lumea era afară, aşa că Anne profită de ocazie şi îl ajunse, cu puţin efort, pe Gordon. Acesta se sperie, iar inima sa de copil bătea mai repede decât cea a unui cal după douăzeci de kilometri galop.
- Scuze, n-am vrut să te sperii, se scuză Anne.
- Nu te apropia de mine. Nu vreau să râzi şi tu de povestea mea.
- Nu râd, Gordon! Şi şti de ce? Pentru că te cred!
Băiatul făcu ochii mari, nevenindu-i să creadă.
- Mă...mă crezi?
- Da, te cred. Nu vrei mai bine să mergem în bucătărie să discutăm puţin?
Băiatul aprobă cu o mişcare scurtă a capului, iar în liniştea clădirii doar paşii lor se puteau auzi.
Anne luă din frigiderul uriaş o farfurie de budincă cu ciocolată, desertul care urma să fie servit la cină.
- Mereu face cu douăzeci mai multe decât trebuie, se scuză ea. Acum povesteşte-mi despre fantoma pe care ai văzut-o, zise după ce îi înmână lui Gordon budinca.
- Era...bărbat...şi...scări...Marie.
- Doamne, Gordon. Şi dacă vorbeai în chineză cred că te înţelegeam mai bine! Mănâncă-ţi budinca înainte şi după povesteşte-mi totul.
- ...’egulă!
Anne îşi dădu ochii peste cap. Îl urmări cu atenţie pe Gordon, care din câteva înghiţituri îşi terminase budinca şi mai cerea una.
- Doar după ce-mi povesteşti, îl mustră fata.
Gordon îşi înghiţi nodul din gât şi începu să îi relateze Annei tot ce ştia.
- După masa de prânz de acum trei zile am vrut să mă joc, dar am pierdut mult timp degeaba. Apoi, în jur de ora 3 PM am urcat la etajul vostru şi am urmărit-o pe Marie. Nimeni nu ştia că îmi place destul de mult de ea...Băiatul roşi. Am făcut ceva de neimaginat: am ascultat la uşa camerei tale cât te-ai certat cu ea iar după m-am ascuns după planta cea mare şi verde de pe hol. Nu m-a observat în timp ce se ducea în camera ei, norocul meu! După ceva timp a ideschis uşa camerei şi s-a apropiat de balustradă. Apoi tot ce am văzut a fost un om cărunt cu mustaţă care a împins-o peste balustradă. Am clipit şi după o secundă nu l-am mai văzut, dar i-am simţit respiraţia rece în ceafă. Sigur a fost o fantomă!
Băiatul se opri cerând din ochi budinca. Dar Anne numai la budincă nu se gândea!
- Oh, şi ştiu şi cine este, zise ea amintindu-şi. Domnul George Lucky, fondatorul orfelinatului şi în acelaşi timp primul director al acestuia. Am auzit că şi-a ucis fiica în acelaşi mod cum a murit Marie: aruncată de la al treilea etaj! Şi Daisy avea tot treisprezece ani, la fel ca Marie!
- Deci...crezi povestea mea.
Ochii lui Gordon sclipiră.
- Da, cred povestea. Asta doar pentru că...şi eu văd fantome.
Îmbujorarea lui Gordon păli la auzul cuvintelor.
- Se...serios?
- Foarte serios, Gordon. Şti că nu trebuie să mai spui la nimeni, nu-i aşa? Asta doar dacă nu vrei să mă închidă într-un ospiciu.
Eşti prea drăguţă ca să ajungi acolo, gândi Gordon, dar nu reuşi să îi spună şi Annei acest lucru.
În schimb, acesta agită capul în semn de aprobare şi fata fu mulţumită. Ştia că băiatul nu va spune la nimeni, credea în el, la fel şi în Crissy.
- Ia să vedem...deci poţi vedea şi tu fantome. Îl vezi pe băieţelul de acolo? Cel cu părul roşu?
Anne dorea să îl testeze pe Gordon.
El cercetă cu atenţie locul indicat de fată, apoi răspunse:
- Da, îl văd.
- Cu ce este îmbrăcat?
- Pantaloni trei-sferturi gri deschis, curea neagră (ce face un băiat de 8 ani cu o curea?!) şi bluză marinărească.
- Da, aşa este, zise Anne zâmbind mulţumită. Ei bine, se pare că mai meriţi o porţie de budincă până la urmă!

*

5 august 2009, ora 4.05 PM

Dragă jurnalule, te-am cam ignorat în ultima vreme. Moartea Mariei mi-a dat peste cap programul şi nici nu am mai apucat să te vizitez. Anne făcu o pauză. În cele trei zile de la moartea ei m-am tot gândit ce s-a întâmplat, iar astăzi am aflat. Marie a fost omorâtă de fondatorul orfelinatului. Din păcate a trebuit să îi spun secretul lui Gordon, pentru a afla mai multe informaţii de la el.
De mult nu m-am mai gândit la adopţie. Nu cred că mă va adopta cineva vreodată. Doamna Melissa nu mă va arunca în stradă, cum ar trebui când împlinesc 18 ani pentru că mă iubeşte prea mult. Dar aş vrea să am o mamă şi un tată adevărat...

Câteva lacrimi apărură pe obrajii rozalii ai Annei. Tot ce îşi dorea de Crăciun nu era nimic material, ci părinţi care să o iubească.
Ora de masă se apropie. În ultimele zile nici măcar n-am mâncat. Doar copii au putut mânca, toţi ceilalţi ne-am gândit la posibilatile morţii Mariei. Noroc cu Gordon că a elucidat misterul! Farrah mi se pare o proastă, dar mai bine să nu creadă în fantome. Dacă ar afla că eu le văd...


Anne închise jurnalul şi făcu ritualul binecunoscut al ascunderii lui. Îşi luă haine de schimb şi se îndreptă spre baie, rugându-se să nu fie ocupată de altă fată care se gândeşte să facă dus la ora aceea. Din fericire nu era nimeni.
Scapă repede de haine şi se bagă în duşul cu mult prea puţină apă fierbinte. Apa caldă îi biciuia pielea fină, înroşind-o. Anne făcu rost de un gel de duş -ceea ce alte fete nu aveau- de la mama ei adoptivă, directoarea. Avea miros delicat de căpşuni, dar destul de puternic încât să fie simţit de colegele sale. Se înfăşură într-un prosop, se îmbracă cu un tricou marinăresc, negru cu alb şi cu o ancoră în mijlocul lui, o fustă albastră încreţită şi tenişi Converse.
Cum putea oare o fată de la Orfelinat să aibe haine aşa de frumoase? Ei bine, fiecare copil primea multe lucruri pe tot parcursul anului de la persoane binevoitoare, chiar şi lucruri scumpe.
Anne nu punea preţ pe lucrurile materiale, dar îi plăcea să fie frumoasă, chiar dacă nu era nimeni în Orfelinat pentru care să se aranjeze. Îşi aminti pistruii lui Marie şi se mustră. Avea să îşi strice din nou buna dispoziţie din cauza unei persoane moarte?
Nu, nu, îşi zise şi zâmbetul îi reveni pe chipul frumos. Am să fiu puternică. Mai puternică decât Batman! Îşi aminti o reclamă cu Batman pe care o văzuse la televizor şi începu să râdă.
Nu avea de unde să ştie că norocul avea să îi surâdă şi ei în curând.

*

Curtea din spatele Orfelinatului era goală, înafara unui spirit rătăcit.
Anne se confrunta cu spiritele de mică. A crescut cu ele şi a învăţat cum să le trimită în lumină, locul unde trebuiau să se ducă toţi oamenii după moarte. A devenit comandantul lor şi nu a dat greş niciodată. A avut şi cazuri mai dificile, dar le-a rezolvat. Şi asta singură, fără nici un fel de ajutor. Nici măcar Melissa Abrams, directoarea orfelinatului nu îi cunoştea secretul deoarece nu avea destulă încredere în ea ca să i-l dezvăluie.
Fantoma, un bărbat de aproximativ 35 de ani, remarcă Anne, avusese un păr brunet bogat care sigur se aranja greu, căzând în şuviţe rebele. Ochii căprui ca de căprioară îi încadrau perfect faţa ovală, iar nasul, puţin cam mare, îi dădea o aură misterioasă. Buzele lui erau perfecte, dar se pare că nu se mai bărbierise de ceva timp.
Totuşi, este superb pentru un mort, gândi Anne în timp ce îl studia.
Bărbatul se prezentă ca fiind Jason Lake. Îi povesti Annei că a călătorit ca spirit tocmai din Philadelphia, Pennsylvania. Niciodată fata nu avusese de-a face cu spirite care veneau atât de departe. Cei mai mulţi erau din Memphis sau Jackson şi foarte rar din Nashville, Clarksville sau Knoxville.
Anne era fericită că avea de-a face cu Jason. Ştia că îl va convinge să treacă dincolo, în lumină. Întotdeauna a făcut-o, de ce nu i-ar reuşi şi acum?
Oftă şi îşi îndreptă privirea spre Lake. Însă el nu o privea. Părea cufundat în gândurile sale de...spirit. Anne îşi dădu seama că avea să fie mai dificil decât crezuse iniţial.

_________________________________________________________________

Asta este prima parte a capitolului. Am introdus mai multe personaje noi. Am adăugat şi pozele. Eu cam aşa am gândit personajele. Sper să corespundă viziunii voastre. Smile
Aştept păreri, sugestii, nelămuriri şi mai ales critici!
Şi sper să vă placă. Smile

Şi ta-dam! Personajele :

Shelby Clarkson, 15 ani | Gordon , 10 ani | Farrah Colbey, 15 ani | Melissa Abrams, 25 ani | Aaliyah Peterson, 22 ani | George Lucky, 65 ani cand a murit | Jason Lake, 35 de ani cand a murit.

Acum să vorbim niţel despre ele.
Shelby Clarkson - o sclifosită şi jumătate. Poza am ales-o pe sprânceană. Numele fetei din poză este chiar Shelby şi da, are şi 15 ani. Autentică. b-)
Gordon - hm. Pe Gordon nu l-am ales după un tipar. Sincer, întâi am ales poza şi după l-am descris. Pe băiat nu îl cheamă aşa, dar ştiu sigur că are 10 ani.
Farrah Colbey - cealaltă prietenă a Mariei. Tot o sclifosita, de reţinut! Hm. Pe fata din poză chiar o cheamă Farrah. Eu o ştiu din emisiunile de pe MTV: 16 and pregnant şi Teen Mom. Şi da, are o fetiţă drăgălaşă pe nume Sophia! În poză avea cam 16-17 ani, nu 15. Dar am vrut-o pe Farrah cea autentică. Smile
Melissa Abrams - am ales numele acesta pentru că mi se pare special şi una din prietenele mele îl poartă. Pe tipă o cheamă Melissa Rycroft şi are 25 de ani. Mi s-a părut potrivită pentru rolul directoarei.
Aaliyah Peterson - Aaliyah. Cred că toată lumea o ştie pe Aaliyah. A fost cântăreaţă şi chiar actriţă. Din păcate a murit în 2001, la numai 22 de ani, într-un accident aviatic. Personajul a fost făcut special după numele ei. R.I.P. Aaliyah!
George Lucky - Ioi, am ajuns la George. George este...George Washington, primul preşendinte al Statelor Unite. Wink) Ţinuta sa mi s-a părut impozantă şi cred că l-am ales bine. Ţin să precizez că George Lucky avea 65 de ani când a murit. Wink
Jason Lake - am căutat ceva şi mi-a dat altceva. Aşa l-am găsit pe Simon Baker, un actor australian ce va fi în rolul lui Jason. Avea 35 de ani când a murit.
Sus In jos
https://twilightsaga.forumburkina.com/forum.htm
miss.Duhamel!
Chad Murray
Chad Murray
miss.Duhamel!


Numarul mesajelor : 5566
Data de inscriere : 30/03/2010
Varsta : 30
Localizare : aici :X

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyVin Aug 06, 2010 2:40 am

prima :X
edit apoi :*
mi-a placut la nebunie
m-a tinut in suspans pana la ultima clipa Nailbiting
moa...cand am citit ca astia sarbatoreau un cimitir am ramas ceva de genul "WTF" e totusi un cimitir mai Sad nu un loc de sarbatorit =))
stiu ca era rost de bautura si mancare dar totusi Nailbiting
mai ales ca locul era impanzit de fantome
ca veni vorba de fantome treaba asta e serioasa rau Nailbiting si bietul baiat vede si el fantome...ma mir cate vor trebui sa treaca dincolo impreuna Sad o sa le fie greu
iar barbatul ala de la final e soooo hot =p~

PS:Personajele sunt alese pe spranceana...am ras cand am vazut portretul presedintelui intre personajele alea dar m-am linistit cand l-am observat pe blondinul ala @-)
Next please :X



Ultima editare efectuata de catre double.cheese in Vin Aug 06, 2010 8:27 pm, editata de 2 ori
Sus In jos
http://z7.invisionfree.com/MidnightWorld/index.php?act=idx
×ღ×|Never.Alone
Cezar Chil Hole
Cezar Chil Hole
×ღ×|Never.Alone


Numarul mesajelor : 2944
Data de inscriere : 06/09/2009
Varsta : 26
Localizare : Undeva unde lumea va exista la infinit...

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyVin Aug 06, 2010 2:42 am

second ..dau edit dupa ce citesc

EDIT : Ale daca nu scrii next-ul cat de repede poti , de strang de gat .Mama ce atre a fost . Mi-a plcut foarte mult...am stat cu sufletul la gura in fiecare secunda .Si atunci cand i-a zic de tipul ala care si-a omorat fica ....waw .Esti geniala , vreau next .


Ultima editare efectuata de catre Laurika in Vin Aug 06, 2010 9:43 pm, editata de 1 ori
Sus In jos
http://www.houseofnight.forumz.ro
ToxicBlood
Cole Smith
Cole Smith



Numarul mesajelor : 6324
Data de inscriere : 09/09/2009
Varsta : 28
Localizare : Craiova

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyVin Aug 06, 2010 2:49 am

Third!
Ma bucur ca a gasit pe cineva care e la fel ca ea! Probabil o sa o ajute si treaba o sa mearga si mai usor!
Presimt un fic epic.
Next
Sus In jos
suicide.blonde
Elvish Eruva
Elvish Eruva
suicide.blonde


Numarul mesajelor : 4212
Data de inscriere : 19/08/2009
Varsta : 28
Localizare : Hell

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyVin Aug 20, 2010 12:10 am

Scuze de intarziere pisi

Citat :
Anne Hampton este o fată obişnuită de 17 ani, dar care ascunde un mare secret: poate vedea spirite.
Jennifer Love Hewitt=)))
Nu m-am putut abtine, iubi, scuze=))

Citat :
Revin mai pe seară, jurnalule, pentru că trebuie să citesc Marile Speranţe de Charles Dickens. Sper să fie o speranţă şi pentru mine...
Vai, cat de emotionant:o3

Citat :
ochii albaştrii
Albastri cu un singur i intotdeauna, iubi;; )

Citat :
Imaginea o şocă: Marie Anderson zăcea moartă într-o baltă de sânge.
Pffuuuuuuuui


Citat :
Niciodată nu îi dorise moartea Mariei, nu în mod deliberat. Sau i-o dorise? Nu, nu i-o dorise.
Eeh, nu=))

Citat :
Nici n-aveai cum. Eşti bleagă ca urechile unui câine bolnav, gândi Anne şi se strădui să nu zâmbească.
Vai, Ale, ma omori=)))

Citat :
- Mă cheamă Gordon, îi zise el tăios.
Melinda Gordon=))))))))
Scuze, iubi, iar nu m-am putut abtine=))))))))))

Citat :
Şi dacă vorbeai în chineză cred că te înţelegeam mai bine! Mănâncă-ţi budinca înainte şi după povesteşte-mi totul.
=)))))))))))))))))))

Citat :
Nimeni nu ştia că îmi place destul de mult de ea.
Dragoste de copii:x

Citat :
Eşti prea drăguţă ca să ajungi acolo, gândi Gordon, dar nu reuşi să îi spună şi Annei acest lucru.
Afemeiat ajunge Gordi=))

Citat :
A crescut cu ele şi a învăţat cum să le trimită în lumină,
MElinda=))))))))))))))
Gata, iubi, termin=))






Citat :
moa...cand am citit ca astia sarbatoreau un cimitir am ramas ceva de genul "WTF" e totusi un cimitir mai nu un loc de sarbatorit =))
vorbeste Chad=)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))



Next, iubi:*
Sus In jos
http://avrillavigne.forumz.ro/
the.dazzled.one <3
Jennifer Lee
Jennifer Lee
the.dazzled.one <3


Numarul mesajelor : 541
Data de inscriere : 30/11/2009
Varsta : 26
Localizare : in the middle of nowhere...

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyVin Aug 20, 2010 1:21 am

Am citit si eu Smile
Ideea fic-ului mi se pare foarte interesanta si sunt curioasa cum va evolua povestea. Pana acum este pur si simplu genial, abia astept sa citesc in continuare.
Next! Very Happy
Sus In jos
http://www.loveandtragedy.wordpress.com
Active Fusion
Graphician Vampire
Graphician Vampire
Active Fusion


Numarul mesajelor : 804
Data de inscriere : 04/12/2009
Varsta : 31
Localizare : Tecuci

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyVin Aug 20, 2010 3:10 am

Am citit mai demult, dar am uitat sa las comment. Very Happy
E super, bineinteles!
Ca si restul, si eu astept next!
Sus In jos
http://active-fusion.webs.com
×ღ×|Never.Alone
Cezar Chil Hole
Cezar Chil Hole
×ღ×|Never.Alone


Numarul mesajelor : 2944
Data de inscriere : 06/09/2009
Varsta : 26
Localizare : Undeva unde lumea va exista la infinit...

Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită EmptyLun Oct 11, 2010 12:23 am

Ale...cand mai pui vreun next ? Razz Ca sunt curioasa ce se mai intampla! Twisted Evil
Sus In jos
http://www.houseofnight.forumz.ro
Continut sponsorizat





Casa bântuită Empty
MesajSubiect: Re: Casa bântuită   Casa bântuită Empty

Sus In jos
 
Casa bântuită
Sus 
Pagina 1 din 1
 Subiecte similare
-
» Casa Cullen
» 35. Pisica + Casa de pe canal - Georges Simenon

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
 :: Creativitate :: Fan-fic-
Mergi direct la: