Scartaitul podelei

Era o zi obisnuita de primavara.Soarele stralucea vesel pe cerul lipsit de nori si apele cristaline alunecau lin,fara graba.
Deasemenea,era o zi obisnuita de scoala.
Peter,un baiat silitor de numai 8 anisori mergea agale printre randurile de flori.Se indrepta spre casa,unde stia ca va primi o mustruluiala pentru faptul ca se batuse cu colegul de banca.Sigur invatatoarea le telefonase parintilor sai si le raportase faptul ca ‘Peter este un delicvent’
Sigur ca da.Oare de ce avea note asa de mari si in acelasi timp era ocupat de ‘huliganii’?
Deprimat,grabi pasul pentru a nu fi certat acasa si pentru ca ajunsese prea tarziu.
Cand ajunse in fata portii,observa o noua pereche de pantofi pe scara.
Abia atunci ochii ii sclipira de bucurie.Pentru prima oara in ziua aceea se simtea cu adevarat fericit.
Bunicul se afla acolo.Venise in vizita de la tara.Si dupa cate stia el,va mai sta cateva saptamani.
Bunicul lui iubit…Bunciul lui care il ocara cu dragoste cand facea boacane.Bunicul lui care il strangea in bratele sale imense cu o dragoste nemarginita.Bunicul lui care,cand venea iarna,si baietelului ii inghetau piciorusele,i le cuprindea in palmele sale imense si le freca cu un devotament inimaginabil.
Cum vazu noua pereche de pantofi o zbughi in curte si dadu buzna pe usa de la intrare.
Peter isi dadu seama ca bunicul trebuia sa fie in camera pentru oaspeti.
Intra ca o tornada in camera,pentru ca mai apoi sa se strambe din cauza prostiei pe care o facuse.
Batranul dormea in scaunul sau.Avea capul inclinat intr-o parte si gura ii era deschisa pentru a patrunde aerul mai bine.Narile ii erau nefolositoare demult.
Peter,care intrase pana aproape de scaun in graba sa,se intoarse pe calcaie si dadu sa plece,dar podeaua aceea veche si afurisita scartai infernal si zgomotele il facura pe bunic sa respire mai zgomotos si cu un acces de tuse ragusita,se trezi.
-Baiatul meu!sopti batranul cu lacrimi in ochi.
Peter,odata ce vazu bratele imense deschizandu-se,se napusti catre batran si ii sari in brate,ghemuindu-se la pieptul sau.
-Baiatul meu!repeta din nou bunicul.Te iubesc,copil!Te iubesc cum n-am mai iubit pe nimeni!Vocea ii tremura groaznic.
In seara aceea avu parte de multe istorisiri,pana sa adoarma in bratele bunciului.Acesta,istovit de atatea povestiri,adormi cu mana pe capul nepotului sau.
Ce bine!Peter scapase de ocara parintilor.Si avusese parte de cea mai frumoasa seara din viata sa.
A doua zi se trezi in patul sau.Se ridica si se imbraca penru a merge la scoala.Era in intarziere,asa ca nu mai trecu prin camera pe la bunic.
Odata ajuns la scoala,observa ca portile erau inchise.Ajunsese prea tarziu?Gardianul il vazu si striga furios:
-Hei,baiete,ce cauti aici?
-Merg la scoala,domnule,sopti baiatul.
-Ce gluma buna.Mai bine nu ti-ai mai bate joc de mine si ai pleca.E sambata!
Da!Cat de prost fusese!Era sambata.Inebunit de venirea bunicului,si uitase notiunea timpului.
O porni vesel si fluierand catre casa.
Ajuns in fata usii de la intrare,se gandi ca ar fi mai bine sa patrunda cat mai incet in camera de oaspeti,pentru a nu mai face aceeasi boroboata.
Asa ca abia se auzi scartaitul usii,cand Peter patrunse in camera.
Buna idee pe el!Bunicul chiar dormea.Dar pozitia sa era ciudata.Capul ii alunecase in fata si acum barbia ii atingea pieptul,iar mainile zaceau cu palmele in sus.
Paliditatea fetei bunicului il alarma pe baiat care se apropie incet de el.Podeaua nu mai scartai.Odata ajuns in fata bunicului,ii atinse obrazul cu gingasie.Era asa rece!
Vestea il lovi din plin.
-Buni?intreba el temator.Buni!tipa el,zgaltaindu-l pe batran.
Dar era in zadar.Zgaltaitura provocata de Peter il facu pe batran sa cada lat pe pamantul rece,ca o papusa.
Peter facu ochii cat cepele.Cazu in genunchi si il striga pe bunic pana ramase fara grai.
Il pierduse.Raza lui de fericire,de alinare isi luase talpasita.Zburase ca o pasare trecatoare.
Cu ochii plini de lacrimi si cu o flacara aprinsa in suflet se ridica hotarat in picioare ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat.
Se indrepta catre iesire si cand crezu de cuviinta ca ajunsese la locul potrivit,cazu din nou in genunchi si cu o salbaticiune nestavilita,se apuca sa dea cu pumnisorii lui cei mici si fragezi,in podea.Si dadu baiatul,si dadu,pana pumnisorii i se invinetira.
La fiecare scartitura pe care o scotea podeaua,Peter se uita in spate cu speranta ca bunicul s-ar fi putut trezi,asa cum o facuse odinioara.Si de fiecare data,se intorcea cu spatele la batran si isi continua treaba.
Iar o scartaitura,iar o privire tematoare.Si mereu dezamagire.
Degeaba copile!Batranul nu se mai intoarce!Strange-l in brate pentru ultima data si sopteste-i ca-l iubesti.Mai mult nu poti face.
-Bunic,te iubesc!sopti el prabusindu-se peste trupul neinsufletit.
Peter putu sa jure ca auzi o soapta.
‘Te iubesc cum n-am mai iubit pe nimeni,copil!’
Degeaba!Batranul nu se mai intoarce.


Nu cred ca are sa va placa,dar fie,am postat proza asa pe care am facut-o ieri.

Multumesc,bunica!
Si mie mi-a placut cat de cat cum a iesit,da' vad ca nu o mai citeste nimeni!=))

Wow!
Deci zau ca am plans a final.E foarte emotionanta.
Chiar te rog sa mai faci!:x

E minunata si zau ca m-ai facut sa plang
Sper ca o sa mai pui si altele

Vai e super este .Si pe mine mai facut s plang . sa mai faci ca te pricepi.

Multumesc,fetelor.Chiar va multumesc!:*
Sunteti cele mai tari!Va iubesc!:*
Si cand o sa mai am timp,promit sa mai fac!:x

Citat :

Si cand o sa mai am timp,promit sa mai fac!:x

Asa sa faci,ca altfel o iei pe coaja=))Scrii superb,dar stii deja asta,pentru ca ti-am mai spus-o:-j
Te iubeeesc:*

Citat :

Multumesc,fetelor.Chiar va multumesc!:*
Sunteti cele mai tari!Va iubesc!:*
Si cand o sa mai am timp,promit sa mai fac!:x

Cand ai tu timp krista , ca noi avem rabdare ,s tii . Si noi te iubim krista , muuuult!

Da,am citit si eu,desi nu-mi sta in fire...
Mi-a placut enrom ideea.M-a lasat cu gura cascata.De la o pustoaica de 13 ani e superb!Bravo!
Dar totusi ar fi fost mai estetic sa folosesti mai multe expresii frumoase...Ma intelegi tu...
Oricum,well done!

Citat :

Mi-a placut enrom ideea.M-a lasat cu gura cascata.De la o pustoaica de 13 ani e superb!Bravo!

Multumesc!Mi s-a mai spus=))

Citat :

Dar totusi ar fi fost mai estetic sa folosesti mai multe expresii frumoase...Ma intelegi tu...

Da,cred si eu ca ar fi dat mai bine dar ma multumesc cu ce mi-a iesit!:x